Sfânta Liturghie Arhierească şi Sfinţirea cea Mare a apei la Mănăstirea Nicula[2014-01-06]Luni, 6 ianuarie 2014, de Praznicul Bobotezei, PS Vasile Someşanul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Clujului, a fost prezent la Mănăstirea Nicula, informează radiorenasterea.roIerarhul, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat, de la ora 10, Sfânta Liturghie şi slujba Agheasmei Mari. Din sobor a făcut parte obştea mănăstirii, avându-l în frunte pe părintele stareţ, protosinghelul Nicolae Moldovan. Au participat la slujbă şi alţi preoţi din parohiile de pe cuprinsul Arhiepiscopiei Clujului, precum şi mulţime de credincioşi din zonă şi autorităţi locale. În cadrul Sfintei Liturghii Preasfinţitul Vasile Someşanul a vorbit celor prezenţi la marele praznic de la Mănăstirea Nicula, despre semnificaţia Botezului Domnului în apa Iordanului: “Mântuitorul nostru Iisus Hristos a primit Botezul în Iordan, pentru a se arăta toată dreptatea, întreaga Lui lucrare, de mântuire a omului din robia păcatului, a morţii, a Iadului, se desfăşoară în dreptatea lui Dumnezeu, El smerindu-se pe Sine, a luat chip de rob, făcându-se ascultător Tatălui Ceresc până la moarte, la moartea pe cruce, din iubire faţă de făptura omenească ajunsă în stricăciunea păcatului”. Originea şi vechimea slujbei de sfinţire a apei Sfinţirea cea Mare a apei se săvârşeşte la Bobotează, în amintirea botezării Domnului de către Ioan în Iordan. Agheasma mare se ia dimineaţa, pe nemâncate, înaintea anafurei, iar atunci când credinciosul se împărtăşeşte, după aceasta. Timpul când se consumă este din Ajunul Bobotezei, până la Odovania praznicului. Iniţial, sfinţirea apei de la Bobotează era legată de botezul catehumenilor, care se săvârşea în ajunul praznicului, seara şi pentru care se sfinţea apa necesară la botez. Ulterior, desfiinţându-se catehumenatul, s-a păstrat sfinţirea apei, legată de praznic, ea căpătând altă semnificaţie. Precum accentuează arhiepiscopul Simeon al Tesalonicului, în ziua Bobotezei se face nu numai reînnoirea botezului Domnului, ci şi a harului botezului primit de fiecare dintre noi. Originea slujbei Aghiasmei mari este, în tot cazul, Ierusalimul, unde se păstra amintirea puternică a botezului Mântuitorului prin mâna Înainte-Mergătorului, în apele Iordanului; de aici ea s-a răspândit la Antiohia, apoi la Constantinopol şi în Asia Mică. De acea, rânduiala de azi a slujbei Aghiasmei mari e atribuită de tradiţie, în întregime, Sfântului Sofronie, patriarhul Ierusalimului, căruia în Mineiul pe ianuarie i se atribuie troparele care se cântă la începutul slujbei, iar în Molitfelnic i se atribuie frumoasa rugăciune pentru sfinţirea apei. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 12214, Ultimul acces: 2026-10-10 07:59:11
|
Timp total: 0.04s...
[]:1